De foarte multă vreme vreau să fac un traseu de iarnă. După cum se știe traseele în această perioadă a anului sunt mult mai tehnice și au particularități speciale.

La sfârșitul lui noiembrie 2020 mi-am luat inima în dinți și am mai șters de pe lista de dorințe un punct destul de important.

Fotografie de pe Vârful Ciucas, 1894 m.

La aproape 2.000 de metri cât are vârful Ciucaș (1984 m, mai exact) în noiembrie este iarnă plină. Prin urmare trebuia să pun în aplicare toate cunoștințele acumulate pe traseele de vară/toamnă, plus cele teoretice pentru traseele de iarnă.

Particularități trasee montane de iarnă

Iarna ziua este mult mai scurtă, prin urmare trebuie planificate trasee care să se adapteze timpului limitat. Traseele au o #tehnicitate mult superioară celor de vară și am să încerc să detaliez ce vreau să spun.

Iarna pe #vreme rece, mai ales pe munte, poate fi mult mai frig decât ne așteptăm. Primul lucru de care trebuie să avem grijă este să avem #îmbrăcăminte impermeabilă, care să ne apere de vânt și să fie suficient de grosă ca să ne apere de frig. Cel mai bine este să te îmbraci în straturi, ca să poți pune sau scoate haine în funcție de situația de la fața locului.

În al doilea rând sau poate la fel de importantă este #încălțămintea aderentă. Bocancii speciali de iarnă călduroși și aderenți sunt cu adevărat indispensabili. La coborâre mai ales am simțit lipsa unor gheare de zăpadă (pe care acum le voi avea în rucsac pe viitor 🙂

Tigăile Mari în prim plan, dreapta. Vizibilitatea iarna este minunată. Se văd inclusiv creste din Munții Fagaraș în fundal.

Evident vei avea nevoie de pantaloni de drumeție flexibili și călduroși. Eu îi pe aceștia și sunt foarte mulțumit de ei.

Mai sunt multe de pus în rucsac (care apropo trebuie să fie rezistent și impermeabil): un polar, ciorapi de schimb, mâncare suficientă, apă, lanternă, brichetă, cuțit multifuncțional, telefon încărcat și acumulator de rezervă.

Telefonul este extrem de important pentru că în afară de faptul că vei face poze și filme cu el, mai ai nevie de el și pentru a verifica traseul în caz de ceață sau viscol. Eu folosesc aplicația OsmAnd pe care ți-o recomand.

Tot pe acest traseu am mai adăugat în wish-listul meu și niște bețe de haking, care sunt foarte utile la coborârile alunecoase. Ulterior mi le-am luat pe astea și sunt mulțumit de ele.

După cum ați observat din linkurile anterioare eu mă aprovizionez constant numai de la Decathlon, care are un #pret accesibil pentru materiale sportive deo  calitate foarte bună.

Cum a fost traseul?

Tigăile Mari, cărarea către Vîrful Ciucaș, pe marcaj bandă roșie.

Traseul în sine este din categoria celor ușoare. L-am făcut de multe ori în alte anotimpuri. Iarna a fost un pic mai dificil din cauza pasajelor alunecoase și a vântului care a scăzut temperatura simțitor.

Altfel totul a decurs foarte bine și neam întors fericiți la Cabana Ciucaș unde am avut și cazare. Nu am făcut mai mult de 3 ore dus/întors. Am plecat de la Cabana Ciucaș, la ducere pe bandă roșie pe lângă Tigăile Mari și ne-am întors la aceeași cabană pe cruce roșie prin Șaua Tigăilor ca să facem un circuit.

Trebuie remarcate 2 lucruri aici:

• Primul ar fi că am făcut un traseu pe care îl știam foarte bine;
• Al doilea lucru ar fi că am plecat de la o cabană care se află chiar la baza muntelui, scurtând astfel mult timpul petrecut pe munte.

Am întâlnit foarte multă lume pe traseu, lucru care mă bucură de fiecare dată, pentru că este foarte important să faci #sport în aer liber mai ales iarna.

Răsărit peste creasta muntelui Zăganu. (în plan mediu, Cabana Ciucaș)

Am revenit încărcați de adrenalină, cu poze și filme deosebite și cu amintiri superbe. Acum am mai multă experiență pentru acest tip de trasee și cu siguranță voi reveni și iarna pe munte.

P.S. În fotografia de copertă care este făcută de la Cabana Ciucaș la răsărit se văd în prim plan Tigăile Mari, iar de abia în fundal, cu un norișor pe el, Vârful Ciucaș.

____________________________________________________